1. Equus caballus silvaticuscalul de padure
Denumit si calul de padure avea inaltimea de aprox. 1,52 m, picioare scurte si trup greoi, cantarind aproape 545 kg.
Coama si coada erau grele si dese, parul de pe corp fiind scurt. Copitele erau adaptate la mediul mlastinos, fiind largi si greoaie.
Roba era reprezentata de fire de par rosu amestecate cu negru.
acest tip de cal greu a trait aproape acum un million de ani, in perioada de inceput a Pleistocenului, urme fiind gasite in Scandinavia, datand de acum zeci mii de ani.
2. Calul Poitevin
Cal mare, cu copite largi, picioare mari, cu smocuri groase de par la copita si cu coama mare ar putea fi considerat echivalentul modern al Calului de Padure.
3. Calul tarpan
A existat in estul Europei, chiar pana in secolul XVIII, cand incepuse sa se domesticeasca.
Denumirea stiintifica este Equus Caballus Antonius.
Ultimul Tarpan a murit in 1880, o iapa din nordul Crimeei.
4. Calul de tundra
A existat in nord-estul Siberiei. Avea inaltimea de 1,22-1,32 m.
Poneiul Yakut ar putea fi descendentul direct al Calului de tundra, dupa cum cred hipologii.
Dar acest cal nu a avut nici o influenta asupra calului domestic de azi.
5. Calul salbatic Asiatic
Este singurul cal salbatic adevarat care mai exista. Traieste in steeple din Asia Centrala.
vineri, 28 martie 2008
Calul
Furnicile legionar
Furnicile-legionar, o armata de temut
Un studiu recent a scos la iveala noi aspecte din viata furnicilor-legionar (specia Eciton buchelli) - comportamentul lor de grup este plin de fapte de eroism si spirit de echipa.
Considerate printre cele mai mici carnivore razboinice din lumea animala si renumite pentru comportamentul nomad, furnicile-legionar traiesc conform unei structuri foarte interesante: formeaza colonii bine structurate, au o ierarhie sociala bine stabilita si migreaza in continua lor cautare de hrana, stabilindu-se acolo unde aceasta este din belsug; odata ce hrana s-a terminat (sau e pe terminate) ele organizeaza raiduri, uneori chiar si asupra altor colonii de furnici, mancand totul in cale - nu este o gluma, daca actioneaza in grup, aceste furnici pot ucide soparle, serpi, pui de gaina, capre, porci, pana si pasarile care se adapostesc in copaci.
Panza de paianjen
Secretele panzei de paianjen
Mai puternic decat otelul si mai elastic decat cauciucul, firul tesut de paienjeni nu poate fi intrecut in rezistenta la rupere, la capacitatea de intindere si duritate.
Firul de paianjen ar fi materialul ideal pentru o gama larga de produse din domeniul medical sau tehnic, fapt care i-a motivat pe oamenii de stiinta sa incerce sa ii descifreze secretele pentru a copia tehnica.
Un pas in aceasta directia a fost facuta de o echipa de cercetatori de la Universitatea din Munchen. Se pare ca responsabila de calitatile nemaipomenite ale firelor de paianjen este interactiunea dintre doua proteine, una rezistenta la apa si cealalta la grasime. Pornind de la aceste date si folosind ingineria genetica, cercetatorii au realizat si ei o panza de paianjen, cu aceleasi calitati. In afara de cele doua proteine, un rol important in procesul de fabricare a panzei de paianjen il are si valoarea pH-ului.
marți, 25 martie 2008
Peşte ce traieste si pe uscat
Pestii tropicali pot trai si pe uscat
O specie de pesti tropicali care traieste in mangrovele din America poate supravietui luni intregi pe uscat, arata un studiu recent. Este un fenomen asemanator cu adaptarea animalelor la uscat, care a avut loc acum milioane de ani.
Rivulus marmoratus
Rivulus marmoratus
Pestii din specia Rivulus marmoratus traiesc in apele putin adanci din mangrove, pesteri, scorburi, in zona Statelor Unite ale Americii, insulelor Belize si in Brazilia. Atunci cand apa din habitatul lor se evapora, ei traiesc pe uscat, in busteni care inca mai pastreaza umezeala. In testele de laborator, cercetatorii au descoperit ca acesti pesti pot trai pana la 66 de zile pe uscat, fara hrana, timp in care metabolismul lor inca functioneaza.Pestii tropicali pot trai si pe uscat
O specie de pesti tropicali care traieste in mangrovele din America poate supravietui luni intregi pe uscat, arata un studiu recent. Este un fenomen asemanator cu adaptarea animalelor la uscat, care a avut loc acum milioane de ani.
